Pe un spatiu mai mic decat in Adam si Eva, Rebreanu implica in Ciuleandra, intr-o ecuatie destul de complicata, mai multe elemente imponderabile: mistere psihologice, stranietati, fantasme tulburi ale inconstientului, vectori pulsionali ai erosului si ai mortii, doze apreciabile de necunoscut si de inexplicabil - care invita cititorul, intr-un mod foarte stimulator, la speculatii psihiatrice si psihanalitice. Romanul Ciuleandra e naratiunea unor provocatoare ambiguitati - situatie hermeneutica favorizanta ce-i asigura perenitetea Ion Simut